Nu se cunoaşte data construcţiei. Unii cercetători spun că ar fi fost conceput în stilul neogotic, cu elemente decorative răspândite anterior în Europa Occidentală. Familia de boieri Cantacuzino a fost una dintre cele mai avute din spaţiul românesc şi care are o istorie foarte bogată. Bătrânii din sat îşi amintesc că ultimul proprietar al conacului ar fi fost un oarecare conte german Scheider sau Schleder. După cel de-al Doilea Război Mondial edificiul a fost, pe rând, casă de copii, azil de bătrâni, casă de odihnă, iar până în 1990 – sanatoriu pentru bolnavii de tuberculoză. La acest conac au fost filmate unele scene din filmul „Lăutarii”.