Halkidiki-Athos
Muntele Atos - Athos, ocupă cea de-a treia peninsulă a Halkidiki. Statul monastic este delimitat printr-o graniță imaginară, trasată între Fragokastrope coasta de vest și Cap Arapis pe partea opusă. Muntele Atos este singura Republica Monahală din lume, aflată sub conducerea Patriarhului Ecumenic de la Constantinopol și în administrația politică a Ministerului de Afaceri Externe. Statul Muntele Atos a fost împărțit în 20 de teritorii autoguvernate, fiecare teritoriu fiind compus dintr-o mănăstire și mai multe locuințe monastice în jur. Pe Muntele Atos sunt 20 de mănăstiri, dintre aceste mănăstiri, 17 sunt grecești, una este rusească - Sfîntul Pantelimon, una bulgară -Zografu și una sîrba - Hilandru. Exista și un schit romanesc - Sfîntul Ioan Botezatorul sau Prodromu, aparținînd mănăstirii Marea Lavra. Fiecare mănăstire străină este sprijinită financiar de către țara de origine. Comunitatea de călugări de pe Muntele Atos funcționează după reguli care au rămas neschimbate din vremuri bizantine. Pe lîngă aceste mănăstiri mai sunt schituri și nenumarate colibe în care stau pustnici. Muntele Atos este un veritabil muzeu de artă bizantină și postbizantină. Veți fi uimiți nu doar de diversele fresce, dar și de bogăția bibliotecilor și a artefactelor. Zilnic, se permite accesul pe Muntele Atos doar a 100 de creștini și a 10 persoane de altă religie. Accesul femeilor este total interzis, iar bărbații trebuie să aibă un permis de resedinta, obtinut de la biroul de pelerinaj din Hiera Epistasia în Ouranoupolis. Se organizează și croaziere de-a lungul coastei de sud a peninsulei Atos, între Ammouliani și Ouranopolis, acestea fiind o modalitate pentru femei de a admira mănăstirile de pe Muntele Atos.
Primii locuitori pe Muntele Atos erau membri ai clericului care aparțineau cultului icoanelor și care au fugit de iconoclasti. La început aceștia au trăit singuri, ca pustnici în peșteri în piatră, apoi și-au construit și organizat un stat monahal. Muntele Atos a devenit un refugiu pentru cei care căutau mîntuirea sufletului prin post și rugăciune. Chiar și împărați bizantini au trait aici în chip de călugari.
